November 17, 2017
Audi
Într-o dimineață ploioasă de vineri (adică azi) mă îndrept spre curtea de apel. Am sentimente amestecate: e frig, dar totuși e vineri. O fi lungă ședința? Aflu că nu e lungă, dar nu e nici la ora nouă. De fapt, e de la ora nouă, dar „ecrisul a emis citațiile pentru ora 12.00, deci vom […]
November 3, 2017
Testamentul
Am decis să-mi fac testamentul. Olograf, l-am compus cu atenție de la primele semne până la coada semnăturii arcuite albastru, într-o tușă de pix. Cam devreme, o să ziceți. Ce are un om de lăsat moștenire la mijlocul vieții? Foarte probabil ne gândim să lăsăm lucruri când începem să avem lucruri de pierdut și, mai […]
October 20, 2017
Avocat. Întrerupt.
Conduc spre birou, nu-mi dau fundul jos de pe pielea de bmw. Plus că trebuie să-l țin cocoțat puțin mai sus așa, deasupra tuturor, ca un maharajah pe elefant. Așa că mi-am luat gip. Mă uit la viermuiala de costume mărimi inegale de la semafor, amestecate cu rochițe, genți, bijuterii de plastic, mobile inteligente și […]
October 19, 2017
Gemenii
Povestea a început așa: nopți la rând am visat o fată frumoasă, frumoasă cu ochii atât de albaștri că te bine dispuneau instantaneu. Ca o zi cu soare, așa. Mă trezeam fericit doar gândindu-mă la ea, deși îmi era frică să o cunosc. Așteptam preocupat să o visez din nou. Dimineața încercam senzații amestecate de […]
September 25, 2017
Drumul
Toamna devreme cerul de țară schimbă măști. De sub norii ultramarini mustind a lumină ies toate culorile lumii. Satul pare spoit cu un machiaj de vodevil: țigla e mai roșie, tufănelele sunt aprinse în mov, bordo, liliac apos sau albastru electric, râul clocotește metalic în matcă, printre pietre albiciose, gri și roz pudră. Se […]
September 9, 2017
Povești de adus copilul din parc
Copilul și tatăl lui se întorc din parc într-o zi caldă de început de toamnă. Drumul din parc până acasă era lung și băiețelul a obosit. – Îmi spui o poveste cu trei frați? – Îți spun. Ce sunt cei trei frați? – Sunt trei frați sticlă. – Sticlă zici? – Aha. – Ok. A […]
August 15, 2017
Mătura verde
Urăsc porumbeii. Îi urăsc. Sunt niște ființe tâmpite și jegoase, inutile în secolul în care trăim. Scopul lor de a fi a dispărut imediat ce Noe a salvat lumea de la înec sau, cel târziu, imediat după ce am inventat telegraful. Sunt convins că și Noe era sâcâit teribil să calce toată ziua pe […]
August 9, 2017
Masca și fețele ei.
Señor Riquelme uda terasa. Praful roșu se ridică în aer ca un milion de fluturi mici, apoi toată curtea încremeni în pătura de umezeală. Ne așezasem în curtea lui și beam câte o bere rece în așteptarea platoului cu bocadillos: măsline verzi și negre, brânză aspră, hamon, salam și pâine cu semințe. Señor Riquelme scosese […]
July 27, 2017
Casa de sticlă
Guvid Stăncescu trăia într-o frumoasă casă de sticlă. Era alcătuită după toate orânduielile arhitecturii moderne, de un arhitect danez, astfel încât să fie lumină și cald iarna, iar vara să fie umbră și răcoare. Casa avea scări din trepte de lemn care parcă pluteau în aer și mobilă simplă și puțină, dar care îl […]
July 22, 2017
Visul
Vară. După-amiază. Herăstrău. Am parcat mașina în capătul parcului, lângă gura de metrou și-am decis să merg pe jos spre următoarea întâlnire. La o intersecție unde soarele taie geometric un triunghi de lumină în asfalt, mă opresc să-mi cumpăr o apă plată lângă un chioșc al abundenței cu porumb fiert, vată pe băț, freș de […]